Orzoaica, râsul mânzesc şi Olivia Steer

---

Începem cu începutul, aşa cum e în general recomandat, dar şi pentru că începutul cu sfârşitul e o caracteristică întâlnită numai în filmele bune, aşa zisele blockbusters, care conving oamenii singuri sau pe săraci că sunt speciali şi au un destin de cinci stele, cu condiţia să traverseze podişul Tibet şi o junglă amazoniană. După care vor câştiga la Loto.

Succint din wikipedia, “orzoaica (Hordeum distichon) este o specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii. Orzoaica pentru bere se recoltează obligatoriu la umiditatea boabelor sub 14%, când conținutul în extractive neazotatate este cel mai ridicat, iar boabele posedă o energie de germinație mai mare. Produce 4 – 8 t/ha.” Un search rapid m-a convins că are chiar mai multe proprietăţi benefice decât mi-aş fi imaginat, aşa că mi-a întărit convingerea că e parte esenţială a modului de viaţă sănătos al Oliviei.

Despre râsul mânzesc nu am găsit referinţe in wikipedia, dar sunt o mulţime în trilogia Fraţii Jderi şi în romanul în două volume Moromeţii, care au fost studiate pentru bacalaureat, în toate emisiunile tv de la noi şi la vânzătorii online de produse de slăbit în timp record, chiar în timp ce balotezi juma’ de porc rotisat cu pâine de la vatră şi bei vin de ţară cu ulciorul. Adică mănânci sănătos şi bei la fel.

Chiar dacă m-am lungit cu introducerea, era necesar, dat fiind că urmează partea delicată, pentru care sunt necesare două pensete şi exerciţiu îndelungat cu manevrarea ouălor. Pentru că urmează să păşim timid într-un nou ev al medicinii, descoperit de gingaşa făptură care poartă numele predestinat Steer. Olivia Steer.

În marea ei modestie, aşa cum sunt toţi corifeii, nici măcar nu îşi asumă această uriaşă revelaţie, ci o pune pe seama unui studiu, publicat într-un jurnal medical oarecare din America. Care i-a fost adus sub ochi de către chiar destinul ei special cu ochelari speciali, altminteri nimeni nu ar fi remarcat informaţia bine ascunsă printre rândurile voit plictisitoare ale articolului. Olivia a clipit des sub povara surprizei şi a dozei şoc de orzoaică, chackra i-a strănutat productiv şi s-a desfundat rămânând complet curată şi uscată. O transă imposibil de redat în cuvinte a pus stăpânire pe mâinile ei şi pe laptop. În următoarea oră, sub puterea transei induse de orzoaică, a tăiat din articolul ştiinţific toate informaţiile de umplutură şi a demascat cea mai diabolică făcătură a industriei medicale şi farmaceutice mondiale: cancerul mamar în formă incipientă nu există. El există numai direct în formă avansată. Forma incipientă, care de fapt nici nu este cancer, devine cancer numai dacă faci mamografie şi o stârneşti. Pentru că forma incipientă dispare de la sine, dacă nu o bagi în seamă.

O să vă întrebaţi: bine, dar cum ajunge un cancer să fie avansat dacă n-a fost incipient mai întâi? Cu toată jena, trebuie să vă spun că se pare că nici cancerul avansat nu există, de fapt există o formă agresivă, dar ea trece în şase ani, de la sine, dacă nu muriţi din alte cauze sau pretexte pentru care apelaţi la medici. Olivia a descoperit că scopul medicilor este doar să facă duble masectomii şi tratamente scumpe ca să vă ia banii. Şi că, de fapt, sunteţi doar nişte isterice. Mai clar de-atât n-am cum să vă spun: nu mai fiţi isterice, că din asta se poate muri!

Eu deja m-am convins de proprietăţile curative ale orzoaicei, la terasa din capătul străzii. Ca de obicei, explicaţia e la îndemâna noastră, numai că noi n-avem ochi să o vedem. Şi mai şi râdem mânzeşte!

---