Carnivore



4832064

Surpriza îl făcu să se smucească şi căzu în fund.

-Ce căcat sunt astea, sunt carnivore?

-Nu prostule! Băgami-aş, ce prost eşti! Sunt florile pe care le-ai cerut tu, pentru gagică-ta. Ai zis că le vrei pe cele mai speciale.

-Bă, tu eşti nebun. Să-mi bag pula dacă tu eşti întreg la minte! Cum, căcat, să-i duc aşa ceva? Tu nu vezi cum arată? Zici că sar şi-ţi smulg faţa. Vrei să creadă că fac mişto de ea?

-Ţăran, ca tot neamul tău! Coaie, ca să ştii şi tu, astea-s rarităţi. Nu găseşti pe piaţă, le-am luat de la unul care-i pasionat, are seră şi face tot felul de hibrizi. Are nişte combinaţii, te doare mintea ce vezi acolo. Să vii odată cu mine, să vezi.

-Bă, tâmpitule! Sunt oribile! Cele mai nasoale mizerii, că nu-s flori, ce dracului or fi, nu ştiu.

Celălalt trânti buchetul, cu năduf, pe masuţa din balcon. Îşi aprinseră câte o ţigară. Stăteau pe scăunele, trăgeau din ţigări şi se uitau gânditori la flori. Amândoi fumau aşa cum învăţaseră de la nea Nelu, cizmarul, când erau puştani. Nu ridicau ţigara la gură, se aplecau la mână şi trăgeau tare apoi suflau fumul cu obrajii supţi.Nea Nelu făcea aşa pentru că lucra şi avea lăsată ţigara pe bancul de lucru. Mai trăgea un fum, mai bătea un blacheu. Ei au crezut că aşa se fumează şi au rămas cu meteahna asta, altfel, parcă nu le mergea la suflet. Oricum nu fumau niciodată în public, că le era ruşine.

Florile pareau să sufere, unele se deschideau tare de tot, zdrenţuite, altele îşi adunau petalele şi se strângeau ca un bobobc, cu zimţii înăuntru. Într-un boboc bâzâia o muscă, rămasă prizonieră.

-Eu ţi-am zis că-s carnivore.

Celălalt nu mai spuse nimic. Îi era dor de nevastă-sa.